Star Trek: Voyager

Star Trek: Voyager este un serial de televiziune ştiinţifico-fantastic situat în universul Star Trek. Plasat în secolul 24, între anii 2371 şi 2378, serialul urmăreşte aventurile navei Flotei Stelare USS Voyager, care rămâne blocată în cuadrantul Delta, la 70 000 de ani-lumină de Terra, în timp ce urmăreşte o navă fugară a grupării Maquis. Echipajele celor două nave se unesc pe Voyager pentru a face împreună călătoria de 75 de ani până acasă.

Serialul a fost creat de Rick Berman, Michael Piller şi Jeri Taylor, fiind a patra incarnaţie a francizei Star Trek, care a debutat în anul 1966 cu serialul Star Trek, creat de Gene Roddenberry. A fost produs timp de şapte sezoane, din 1995 până în 2001, şi este singurul serial Star Trek în care protagonistul este o femeie căpitan, Kathryn Janeway.

Producţia[]

Voyager a fost produs pentru a lansa UPN, un post de televiziune creat de compania Paramount Pictures. Aceasta a fost a doua tentativă a Paramount de a lansa un post de televiziune care să aibă ca punct de sprijin un serial Star Trek: în 1977, studioul mai avusese o asemenea încercare cu serialul Star Trek: Phase II, care însă nu a trecut niciodată de stadiul de proiect.

Lucrul la Voyager a început în 1993, iar câteva dintre ideile din spatele serialului au fost prefigurate în mai multe episoade din Star Trek: Generaţia următoare şi Star Trek: Deep Space Nine. Voyager a fost filmat pe platourile folosite pentru Generaţia următoare, iar episodul pilot, „Caretaker”, s-a filmat în octombrie 1994. În acea perioadă, Paramount a fost cumpărat de Viacom, Voyager devenind astfel primul serial Star Trek care a avut premiera după încheierea tranzacţiei.

Voyager a fost de asemenea primul serial Star Trek care a renunţat complet la utilizarea de modele pentru imaginile din spaţiu, bazându-se exclusiv pe tehnica „computer-generated imagery”] (CGI). Deşi alte seriale de televiziune precum SeaQuest, Space: Above and Beyond şi Babylon 5 utilizaseră exclusiv tehnica CGI pentru a evita costurile mari ale filmării pe modele, franciza Star Trek a continuat să folosească în mare parte modele pentru imaginile de exterior, deoarece acestea dau o impresie mai puternică de realism. Amblin Imaging a câştigat un premiu Emmy pentru secvenţele CGI din genericul de început, însă imaginile de exterior din fiecare episod au fost luate folosind modele miniaturale ale navei Voyager, ale navetelor şi ale altor nave, construite manual. Totuşi, la mijlocul sezonului 3 (1996), Star Trek: Voyager a adoptat în totalitate tehnica CGI pentru anumite tipuri de imagini. Paramount a obţinut un contract exclusiv cu Foundation Imaging, studioul care a creat efectele special pentru primele trei sezoane din Babylon 5. Deep Space Nine a început să colaboreze cu Foundation Imaging şi cu Digital Muse un an mai târziu (sezonul 6). În ultimele sale sezoane, Voyager a folosit efecte vizuale de la Foundation şi Digital Muse.

Povestea[]

În episodul pilot, „Caretaker”, nava USS Voyager porneşte de pe staţia spaţială Deep Space Nine într-o misiune spre periculoasa regiune Badlands, pentru a găsi o navă dispărută, pilotată de un grup de rebeli Maquis, printre care locotenentul vulcanian Tuvok, ofiţerul de securitate de pe Voyager, s-a infiltrat în secret. Nava este dintrodată învăluită de un puternic val de energie, care îi produce avarii, ucide mai mulţi membri ai echipajului, şi o aruncă de cealaltă parte a galaxiei, la mai mult de 70 000 de ani lumină depărtare de Pământ.

În cele din urmă, Voyager găseşte nava Maquis, iar cele două echipaje cad cu greutate de acord că trebuie să-şi unească forţele pentru a supravieţui lungii călătorii până acasă. Astfel, Chakotay, liderul grupului Maquis, este numit în postul de ofiţer secund, B'Elanna Torres, pe jumătate umană şi pe jumătate klingoniană, devine inginer şef, iar lui Tom Paris, pe care Janeway îl eliberase dintr-o închisoare a Federaţiei pentru a o ajuta să găsească nava Maquis, îi este oferit postul de ofiţer cârmaci. Deoarce întreg personalul medical al navei murise, Doctorul, o hologramă medicală de urgenţă proiectată doar pentru utilizare pe termen scurt, devine ofiţerul medical principal al navei. Talaxianul Neelix şi tânăra Ocampa Kes, indigeni cuadrantului Delta, sunt primiţi la bordul navei ca bucătar şef/ofiţer responsabil cu moralul şi, respectiv, asistenta medicală a Doctorului.

Datorită distanţei mari faţă de spaţiul Federaţiei, cuadrantul Delta este neexplorat, iar Voyager călătoreşte astfel la propriu „acolo nimeni nu a mai fost vreodată”. În timpul călătoriei spre casă, preconizată a dura 75 de ani, echipajul străbate regiuni de spaţiu ce aparţin diverselor specii indigene cvadrantului Delta, precum barbarii şi războinicii kazoni, vidianii, o specie devastată de o maladie pe care încearcă să o contracareze recoltând organe, nomazii vânători hirogeni, temuta specie 8472 din spaţiul fluid, şi, cel mai important, specia Borg, Voyager fiind nevoită în ultimele sezoane să traverseze regiuni întinse de spaţiu aflate sub controlul acesteia. Ei se confruntă de asemenea şi cu fenomene naturale primejdioase, precum o zonă nebuloasă numită Întinderea Nekrit, o vastă regiune de spaţiu gol numită Vidul, găuri de vierme, nebuloase periculoase şi alte anomalii.

Totuşi, Voyager nu se confruntă numai cu necunoscutul. Este a doua serie Star Trek în care personajul Q apare frecvent (Q a apărut o singură dată în Star Trek: Deep Space Nine). De asemenea, Comandamentul Flotei Stelare află despre situaţia navei Voyager, după ce echipajul descoperă o antică reţea de comunicaţii interstelare şi o foloseşte pentru a lua legătura cu baza. Apoi, cei de la Flota Stelară reuşesc să stabilească un contact audiovizual şi de date regulat cu nava, mulţumită eforturilor lui Reginald Barclay, un personaj frecvent în Generaţia următoare.

În al patrulea sezon, Kes părăseşte serialul după ce suferă o transformare în urma creşterii abilităţilor ei psionice. În acelaşi timp, echipajul se măreşte prin venirea lui Seven of Nine, o dronă Borg, asimilată pe când era o fetiţă umană de şase ani şi eliberată din colectiv de către ofiţerii de pe Voyager. Seven începe să-şi dezvolte (ori, mai degrabă, să-şi recapete) umanitatea pe parcursul serialului. La fel face şi Doctorul, datorită în principal holo-emiţătorului mobil pe care echipajul îl obţine în sezonul trei, şi care îi permite Doctorului să meargă oriunde vrea, după ce iniţial accesul îi fusese limitat la infirmierie. În sezonul şase, echipajul descoperă un grup de extratereştri adolescenţi asimilaţi de către borgi, dar ieşiţi prematur din camerele de maturare, datorită unei defecţiuni ale cubului lor. Aşa cum procedase şi cu Seven of Nine, Doctorul îndepărtează implanturile cibernetice ale copiilor; trei dintre aceştia găsesc noi familii adoptive, în timp ce al patrulea, Icheb, alege să rămână la bordul navei Voyager.

Viaţa echipajului de pe nava Voyager a continuat să se schimbe de-a lungul celor şapte ani ai călătoriei lor. Trădători (Seska şi Michael Jonas) au fost descoperiţi în primele luni, membri loiali ai echipajului şi-au pierdut viaţa, iar alţi câţiva ofiţeri nehotărâţi au fost integraţi în echipaj. În timpul celui de-al doilea sezon, aspirantul Samantha Wildman a născut primul copil de la bordul navei. După ce a mai crescut, Naomi Wildman a devenit foarte bună prietenă cu naşul ei de botez, Neelix. La începutul sezonului şapte, Tom Paris şi B'Elanna Torres s-au căsătorit după o lungă perioadă de curtare, iar Torres a născut un copil în ultimul episod. Spre sfârşitul sezonului şapte, nava găseşte o colonie de talaxieni într-o aşezare improvizată pe un asteroid, iar Neelix îşi ia rămas bun de la Voyager şi alege să trăiască din nou printre ai lui.

Pe parcursul serialului, echipajul navei Voyager descoperă mai multe modalităţi de a-şi scurta călătoria cu câteva decade, prin intermediul unor scurtături (în episoadele „Night”, „Q2”), avansuri tehnologice („The Voyager Conspiracy”, „Dark Frontier”, „Timeless”, „Hope and Fear”), coridoare în subspaţiu („Dragon's Teeth”), dar şi cu ajutorul unui impuls puternic generat prin puterea minţii de către un fost camarad („The Gift”). Echipajul a mai avut şi alte oportunităţi de transport şi călătorii temporale, de care însă nu s-au putut folosi („Prime Factors”, „Future's End”). Toate aceste eforturi le-a scurtat călătoria de la 75 la 23 de ani. Totuşi, un efort final (implicând călătoria în timp) îi aduce acasă după 7 ani, aşa cum putem vedea în ultimul episod al serialului, „Endgame”.

Distribuţia[]

Episoade[]

Sezonul 1[]

Sezonul 2[]

Sezonul 3[]

Sezonul 4[]

Sezonul 5[]

Sezonul 6[]

Sezonul 7[]

Legături externe[]

• Star Trek: Voyager la Internet Movie Database
• Star Trek: Voyager la TV.com
• Star Trek: Voyager la StarTrek.com